Servicii și proceduri

Investigații cardiologice non-invazive și cardiologie intervențională

Cardiologia actuala ne permite sa apelam la o gama larga de proceduri, teste si metode pentru diagnosticarea si tratarea bolilor cardiovasculare. Unele din aceste proceduri sunt mai usor de realizat si nu foarte complicate pentru pacient, in timp ce altele presupun spitalizare si abordare multidisciplinara. Din fericire, dispozitivele medicale, expertiza si tehnicile minim invazive au evoluat semnificativ in ultimii ani, aceasta evolutie conferind siguranta sporita pacientului, recuperare rapida si o spitalizare redusa.

Investigații non-invazive

Testele imagistice non-invazive fac parte din seria examenelor paraclinice si au rolul de a aduce un plus de precizie diagnosticului corect al anumitor afectiuni pentru care se prezinta pacientul la medic. Utilizand aparatura special conceputa pentru aceste investigatii, ecografia, computer tomografia si rezonanta magnetica folosesc ultrasunete, raze X, respectiv campul magnetic pentru a capta imagini din interiorul corpului si a pune un diagnostic precis.

Consultaţia cardiologică

Consultaţia cardiologică include discuţia initiala cu medicul despre simptome, factori de risc cardiovascular, antecedente patologice personale sau familiale, apoi examinarea clinică, efectuarea şi interpretarea electrocardiogramei. Consultaţia cardiologică are un rol foarte important, neputând fi substituită de niciun test, dar având menirea de a determina care anume investigaţii ulterioare sunt necesare fiecărui pacient. Iți recomandăm să ai la îndemâna toate documentele medicale anterioare, inclusiv CD-uri sau DVD-uri cu imagistica (coronarografie, computer tomografie, etc.), precum si tratamentul pe care il iei in mod curent.

Ecografia cardiacă

Ecocardiografia este metoda care cu ajutorul ultrasunetelor permite vizualizarea şi evaluarea structurii şi funcţiei inimii. Cu ajutorul acestei tehnici, medicul vede inima cum bate şi pompează sânge, putând identifica eventuale anomalii în structura şi funcţia muşchiului cardiac sau a valvelor inimii. Cele mai frecvente situaţii în care se indica efectuarea unei ecografii cardiace sunt:

◉ prezenţa unui suflu cardiac identificat la examinarea clinică
◉ lipsă de aer la efort (dispnee)
◉ modificări pe electrocardiogramă (EKG)
◉ suspiciuni de anomalii cardiace congenitale
◉ hipertensiune arterială necontrolată
◉ boli cardiace cu transmitere genetică în familie

Ecografia vasculară

Ecografia vasculară reprezintă un tip special de ecografie care prin folosirea unor sonde special concepute permite vizualizarea fluxului de sânge din interiorul arterelor şi venelor. Efectuarea unei ecografii vasculare poate fi indicată în mai multe circumstanţe, dintre care cele mai frecvente sunt:

◉ suspiciunea unei tromboze venoase (existenţa unui cheag de sânge la nivelul unei vene profunde sau superficiale) sau a unei insuficienţe venoase (caracterizată printr-o întoarcere deficitară a sângelui, de obicei de la nivelul membrelor inferioare)
◉ cazuri în care este indicată o ecografie Doppler la nivelul venelor membrelor inferioare sau superioare, în funcţie de simptome şi localizarea acestora
◉ existenţa unor simptome care sugerează afectarea arterelor periferice (de ex. dureri la nivelul gambelor care apar în timpul mersului) şi care pot fi cauzate de blocarea (ocluzia) unei artere care irigă membrele inferioare
◉ simptomatologie sugestivă pentru afectarea arterelor care irigă creierul - arterele carotide (de ex. pierderea pentru scurtă durată a vederii, ameţeli importante, accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitor)
◉ explorarea aortei abdominale pentru punerea în evidenţă a unui eventual anevrism (dilatare importantă) la acest nivel (mai frecvent la pacienţii vârstnici sau fumători, cu antecedente familiale de anevrism de aortă abdominală)
◉ pacientii cu risc cardiovascular înalt (fumători, hipertensivi, diabetici) sau cu afectare vasculară demonstrată într-un alt teritoriu vascular (de exemplu coronarian) sau cei care au suferit deja un infarct miocardic.

Monitorizarea Holter EKG

Monitorizarea Holter EKG constă în înregistrarea continuă a activității electrice a inimii în timp ce pacientul își desfășoară activitățile zilnice uzuale. Scopul acestui tip de înregistrare este de a urmări bătăile inimii timp de 24 de ore pentru a depista eventuale tulburări ale ritmului cardiac (aritmii) care nu sunt diagnosticate pe o înregistrare ECG de rutină. Monitorizarea Holter ECG presupune montarea unui aparat de mici dimensiuni care înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul unor electrozi atașați pe suprafața anterioară a toracelui.

Holter de tensiune

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (Holter de tensiune / 24h) constă în măsurarea automată a tensiunii arteriale la intervale de timp prestabilite, pe parcursul a 24 de ore sau mai mult, în timp ce pacientul își desfășoară activitățile zilnice uzuale. Scopul acestei investigaţii este de a înregistra valorile tensiunii arteriale în condiţii de viaţă obişnuite pentru pacient, în afara cabinetului medical, în mod automat, ceea ce permite medicului o mai bună viziune asupra severităţii bolii şi asupra evoluţiei ei sub tratamentul administrat.

Cardiologie intervențională

Cardiologia interventionala este ramura cardiologiei care, prin interventii cardiovasculare minim-invazive, se ocupa de diagnosticul si tratamentul bolilor inimii (boala coronariana, aritmii, bolile valvelor cardiace) si ale arterelor. Interventiile sunt realizate prin punctii arteriale sau venoase, fara operatie si fara anestezie generala.

Coronarografia

Coronarografia este cea mai bună metodă de evaluare a arterelor coronare, vasele de sânge care hrănesc mușchiul inimii, reprezentand standardul de aur pentru confirmarea diagnosticului de boala coronariana dar si pentru stabilirea deciziei de revascularizare. Prin coronarografie se identifica posibile obstacole in calea curgerii normale a sangelui, asa numitele stenoze coronariene. Simptomele descrise de pacientii cu stenoze coronariene sunt reprezentate in primul rand de durere la nivelul toracelui anterior, uneori descrisa si ca gheara, constrictie, apasare, arsura sau jena in zona pieptului.

Coronarografia este indicata in urmatoarele situatii:

  • evaluarea pacientilor cu dureri toracice anterioare sau  lipsă de aer (dispnee) aparute la efort
  • cand durerile in piept se agraveaza ca intensitate, devin peristente, apar mai frecvent sau chiar si in repaus (angina instabila)
  • evaluarea pacientilor care au suferit un infarct miocardic
  • cand prin ecografie se evidentiaza modificari de contractilitate a muschiului cardiac
  • ca urmare a unor modificari pe electrocardiograma de repaus sau a unui rezultat anormal la testul EKG de efort /RM cardiac de stres
  • ca parte din protocolul de evaluare preoperatorie la pacientii care urmeaza sa fie operati pe cord pentru boli valvulare

În timpul coronarografiei, pacientul examinat este conștient pe toată durata investigației. În majoritatea cazurilor accesul se face prin artera de la nivelul încheieturii mâinii, cu anestezie locală; avantajul acestui tip de abord (radial): complicații hemoragice minime și mobilizarea pacientului imediat după procedură.

În cazul identificării unor zone de calibru redus (stenoze), artera afectată este expandată la dimensiunea normală prin dilatarea unui balon și implantarea unui stent coronarian, care previne reîngustarea.

Angioplastia coronariană

Angioplastia coronariană este o procedură de cardiologie intervențională prin care se restabilește fluxul de sânge normal la nivelul mușchiului inimii printr-o arteră coronară îngustată sau blocată.

Procedura se realizează atunci când, în urma coronarografiei, se constată ca arterele coronare prezinta ingustari sau obstructii complete. Arterele coronare pot prezenta stenoze semnificative prin depunere de colesterol, calciu si alte grasimi, caz in care circulația sângelui este îngreunată sau chiar împiedicată complet.

Prin angioplastie, artera coronara este expandata la dimensiunea normala cu ajutorul unuia sau mai multor stenturi, dispozitive de dimensiuni mici care previn reingustarea arterei si o mentin permeabila. Implantul de stent coronarian este o procedura minim invaziva care nu implica anestezie generala sau taieturi. Intreaga interventie se realizeaza printr-un cateter subtire ce este introdus de obicei prin artera de la încheietura mâinii, cu anestezie locală. Avantajul acestei tehnici: recuperare rapida si reluarea activitatilor uzuale în doar câteva zile.

In prezent, angioplastia coronariana cu stent este principala metoda de revascularizare coronariana, cu o rata de succes mai mare de 95%, cu efect de durata si risc scazut de complicatii. Pentru cei mai multi pacienti cu cardiopatie ischemica, angioplastia cu stent are un impact pozitiv asupra calitatii si duratei vietii si este o metoda de tratament salvatoare atunci cand este efectuata imediat dupa un infarct miocardic acut.

Stentul coronarian

Stentul este un dispozitiv in forma de cilindru al carui rol este de a mentine artera permeabila, astfel incat sangele sa poata circula normal, fara niciun obstacol. Stenturile sunt pre-montate pe un balon si au lungimi si diametre diferite, iar dimensiunea corecta este aleasa astfel incat sa traverseze artera si leziunea coronariana, sa pastreze forma initiala a vasului, precum si diametrul optim al acestuia pentru o perioada cat mai mare de timp.

Toate stenturile de generatie noua sunt acoperite cu un material special impregnat cu o substanta farmacologica cu efect anticoagulant, antiinflamator si antiproliferativ. Substanta se elibereaza lent in peretele arterei si impiedica procesul de cicatrizare anormala a vasului. In departamentul de cateterism cardiac din Ponderas Academic Hospital se folosesc doar stenturi farmacologic active de ultima generatie, cu risc minim de restenoza intrastent si rezultate durabile pe termen lung.

Doriți să faceți o programare?

Sau aveți nevoie de orice alte informații de cardiologie?

© 2023. Dr. Radu Pretorian · medic cardiolog București. Toate drepturile rezervate.