Stenoza carotidiană reprezintă îngustarea uneia dintre arterele carotide, vasele importante care transportă sângele către creier. În majoritatea cazurilor, îngustarea apare prin depunerea progresivă de colesterol și formarea unei plăci de aterom la nivelul peretelui arterial.

Importanța diagnosticului este legată în primul rând de riscul de accident vascular cerebral (AVC). O placă de aterom carotidiană poate reduce semnificativ fluxul de sânge către creier sau poate determina formarea și desprinderea unor mici cheaguri sau fragmente de material aterosclerotic care ajung în circulația cerebrală.

Una dintre cele mai simple și utile metode prin care putem identifica aceste modificări este ecografia Doppler a arterelor carotide.

Ce sunt arterele carotide?

Există două artere carotide principale, situate de o parte și de alta a gâtului. Fiecare arteră carotidă comună se împarte în două ramuri importante:

• artera carotidă internă, care asigură o mare parte din circulația cerebrală;
• artera carotidă externă, care vascularizează predominant structurile feței și scalpului.

Zona de bifurcație a arterei carotide este unul dintre locurile în care apar frecvent plăcile de aterom.

De ce apare stenoza carotidiană?

Cauza cea mai frecventă este ateroscleroza, același proces care poate determina îngustarea arterelor coronare și apariția infarctului miocardic.

Riscul de ateroscleroză carotidiană este mai mare în prezența unor factori precum:

• colesterol LDL crescut;
• hipertensiune arterială;
• fumat;
• diabet zaharat;
• obezitate și sedentarism;
• vârsta înaintată;
• boală coronariană sau ateroscleroză în alte teritorii arteriale;
• antecedente familiale de boală cardiovasculară.

Prezența aterosclerozei într-un teritoriu vascular trebuie privită adesea ca un semnal al unei afectări arteriale mai extinse.

Ce simptome poate produce o stenoză carotidiană?

O problemă importantă este că stenoza carotidiană poate evolua mult timp fără niciun simptom.

Uneori, prima manifestare poate fi un accident ischemic tranzitor (AIT) sau chiar un accident vascular cerebral.

Semnele de alarmă pot include apariția bruscă a:

• slăbiciunii sau amorțelii unui braț și/sau picior, în special pe o singură parte;
• asimetriei feței;
• dificultăților de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor;
• pierderii temporare a vederii la un ochi;
• altor simptome neurologice focale instalate brusc.

Aceste simptome trebuie considerate o urgență medicală, chiar dacă dispar după câteva minute.

Cum se diagnostichează stenoza carotidiană?

Ecografia Doppler carotidiană

Ecografia Doppler a arterelor carotide este investigația imagistică de primă intenție pentru evaluarea unei posibile stenoze carotidiene.

Este o investigație neinvazivă, nedureroasă, nu utilizează radiații și poate fi efectuată în cabinet. Ghidurile europene actuale recomandă ecografia Duplex ca metodă imagistică de primă linie în evaluarea stenozelor carotidiene.

În timpul examinării pot fi analizate atât structura arterelor, cât și modul în care circulă sângele prin acestea.

Ce putem vedea la ecografia carotidiană?

Ecografia oferă mai multe informații importante.

1. Prezența plăcilor de aterom

Pot fi identificate depunerile aterosclerotice de la nivelul peretelui arterial și localizarea acestora.

2. Aspectul plăcii

Nu contează întotdeauna doar cât de mult este îngustată artera. Aspectul plăcii poate oferi informații suplimentare despre ateroscleroză: dimensiunea, suprafața, structura și gradul de calcificare.

3. Gradul de îngustare a arterei

Cu ajutorul Dopplerului se măsoară viteza cu care circulă sângele prin arteră. Atunci când lumenul arterial se îngustează semnificativ, viteza fluxului sanguin crește.

Medicul integrează imaginile vasului cu mai mulți parametri Doppler pentru a aprecia severitatea stenozei.

4. Fluxul sanguin

Examinarea Doppler permite analiza direcției și vitezei fluxului sanguin și poate identifica modificările produse de o stenoză importantă.

Ce înseamnă o stenoză de 50%, 70% sau 90%?

Gradul stenozei este important deoarece influențează riscul pacientului și conduita terapeutică.

În practică, stenozele sunt încadrate în diferite categorii de severitate, de la îngustări ușoare până la stenoze severe sau chiar ocluzia completă a arterei carotide.

O stenoză de 70–90%, de exemplu, este fundamental diferită de prezența unei mici plăci de aterom care produce o îngustare minimă.

Interpretarea nu trebuie însă făcută exclusiv după un procent. Sunt importante:

• existența sau absența simptomelor neurologice;
• severitatea stenozei;
• caracteristicile plăcii de aterom;
• progresia acesteia în timp;
• vârsta și starea generală a pacientului;
• prezența aterosclerozei coronariene sau în alte teritorii;
• riscul cardiovascular global.

Este suficientă ecografia Doppler?

În multe situații, ecografia oferă informațiile necesare pentru diagnosticul și urmărirea pacientului.

Dacă este identificată o stenoză importantă sau dacă se ia în calcul o procedură de revascularizare, poate fi necesară confirmarea și caracterizarea suplimentară prin:

Angio-CT al arterelor carotide – oferă imagini detaliate ale anatomiei arterelor și permite evaluarea circulației extra- și intracraniene.

Angio-RM – reprezintă o alternativă în anumite situații și permite, de asemenea, evaluarea detaliată a vaselor.

Conform recomandărilor europene, atunci când se ia în considerare o intervenție asupra arterei carotide, evaluarea ecografică trebuie în general confirmată printr-o metodă imagistică suplimentară sau, în anumite situații, printr-o a doua examinare Duplex efectuată de un operator experimentat.

Cine ar trebui să facă o ecografie Doppler carotidiană?

Ecografia carotidiană nu trebuie privită ca o investigație obligatorie pentru orice persoană sănătoasă.

Ea poate fi însă indicată în funcție de contextul clinic, în special la pacienții cu:

• simptome sugestive pentru AIT sau AVC;
• stenoză carotidiană cunoscută, care trebuie monitorizată;
• suflu carotidian identificat la examenul clinic;
• ateroscleroză cunoscută în alte teritorii vasculare, în anumite situații;
• factori de risc cardiovascular importanți, atunci când medicul consideră că rezultatul investigației poate modifica conduita.

Decizia de efectuare a investigației trebuie individualizată. Screeningul ecografic carotidian al întregii populații fără simptome nu este recomandat de rutină.

Ce se întâmplă dacă descoperim o placă de aterom carotidiană?

Identificarea unei plăci de aterom nu înseamnă automat că pacientul are nevoie de o intervenție.

De fapt, în foarte multe situații, cea mai importantă măsură este reducerea riscului cardiovascular și încetinirea progresiei aterosclerozei.

În funcție de situația pacientului, aceasta poate presupune controlul colesterolului LDL, al tensiunii arteriale și diabetului, renunțarea la fumat, activitate fizică și tratament medicamentos individualizat.

În anumite stenoze carotidiene severe, mai ales atunci când au apărut simptome neurologice, poate fi necesară evaluarea pentru revascularizare carotidiană, prin endarterectomie carotidiană sau, în cazuri selecționate, prin tratament endovascular cu stent.

Decizia nu se bazează doar pe procentul stenozei, ci pe evaluarea completă a pacientului și a riscului individual.

Stenoza carotidiană și boala coronariană

Ateroscleroza este o boală sistemică.

Din acest motiv, un pacient cu plăci aterosclerotice carotidiene poate prezenta ateroscleroză și la nivelul arterelor coronare, iar un pacient cu boală coronariană poate avea afectare aterosclerotică și în alte teritorii vasculare.

Descoperirea aterosclerozei carotidiene reprezintă astfel și un motiv pentru o evaluare atentă a riscului cardiovascular global, nu doar a arterelor de la nivelul gâtului.

Ecografia Doppler carotidiană – o investigație simplă care poate oferi informații importante

Ecografia Doppler a arterelor carotide este o metodă rapidă, neinvazivă și fără iradiere prin care putem identifica plăcile de aterom și putem aprecia severitatea unei stenoze carotidiene.

Mai important, descoperirea aterosclerozei carotidiene poate permite intervenția asupra factorilor de risc înainte de apariția unor complicații cardiovasculare sau neurologice.

În cazul unei stenoze semnificative, investigația ecografică reprezintă de obicei primul pas, urmând ca necesitatea unor investigații suplimentare sau a unui tratament intervențional să fie stabilită individual.

Dr. Radu Pretorian
Medic cardiolog – cardiologie intervențională