Coronarografia este una dintre cele mai importante investigații din cardiologie. Ea permite medicului să vadă exact dacă arterele coronare, vasele care hrănesc inima cu sânge și oxigen, sunt îngustate sau blocate. Pentru mulți pacienți, coronarografia reprezintă pasul decisiv în diagnosticarea și tratarea bolii coronariene, principala cauză a infarctului miocardic.

În acest articol vei afla ce este coronarografia, când este recomandată, cum se desfășoară procedura, ce riscuri implică și ce trebuie să faci înainte și după investigație.

Ce este coronarografia?

Coronarografia este o procedură minim invazivă prin care medicul introduce un cateter subțire într-o arteră și injectează o substanță de contrast pentru a vizualiza arterele coronare cu ajutorul razelor X.

Investigația oferă informații precise despre:

• existența stenozelor (îngustărilor) coronariene;
• localizarea acestora;
• severitatea obstrucției;
• numărul arterelor afectate;
• necesitatea unui stent sau a unei operații de bypass.

Coronarografia este considerată standardul de aur pentru diagnosticul bolii coronariene.

De ce se face coronarografia?

Medicul poate recomanda coronarografia în următoarele situații:

1. Durere în piept (angină pectorală)

Dacă simptomele sugerează o reducere a fluxului de sânge către inimă, coronarografia poate identifica cauza.

2. Infarct miocardic

În cazul unui infarct, coronarografia trebuie efectuată de urgență pentru identificarea și deschiderea arterei blocate.

3. Teste cardiace anormale

Uneori electrocardiograma, ecografia cardiacă, testul de efort sau tomografia cardiacă indică suspiciunea unei boli coronariene semnificative.

4. Insuficiență cardiacă de cauză necunoscută

Boala coronariană poate fi cauza slăbirii mușchiului inimii.

5. Înaintea unor intervenții cardiace

La anumite intervenții valvulare, inclusiv TAVI, este necesară evaluarea arterelor coronare.

Ce simptome pot indica necesitatea unei coronarografii?

Semnele care pot sugera o problemă coronariană includ:

• durere sau presiune în piept;
• senzație de arsură retrosternală;
• lipsă de aer la efort;
• oboseală neobișnuită;
• dureri care iradiază în braț, umăr, spate sau mandibulă;
• transpirații reci;
• amețeli sau leșin.

Nu toate durerile toracice provin de la inimă, însă coronarografia poate clarifica diagnosticul atunci când există suspiciuni importante.

Cum se desfășoară coronarografia?

Procedura este realizată într-un laborator de cardiologie intervențională.

Accesul vascular

În prezent, în majoritatea cazurilor se utilizează:

• artera radială (la nivelul încheieturii mâinii);
• mai rar artera femurală (la nivelul zonei inghinale).

Accesul radial este preferat deoarece permite recuperare mai rapidă și un risc mai mic de sângerare.

Introducerea cateterelor

Prin arteră sunt introduse catetere foarte subțiri care sunt ghidate până la originea arterelor coronare.

Injectarea contrastului

Se injectează substanță de contrast și se realizează imagini din mai multe unghiuri.

Pacientul poate simți pentru câteva secunde o senzație de căldură în corp, ceea ce este normal.

Durata procedurii

O coronarografie simplă durează de regulă între 15 și 30 de minute.

Dacă este necesară implantarea unui stent, procedura poate dura mai mult.

Este dureroasă coronarografia?

Majoritatea pacienților sunt surprinși de cât de puțin disconfort provoacă procedura.

Se utilizează anestezie locală la locul de puncție, iar cateterele nu provoacă durere în interiorul arterelor.

Mulți pacienți descriu coronarografia ca fiind mai puțin neplăcută decât se așteptau.

Ce trebuie făcut înainte de coronarografie?

Înaintea investigației, medicul poate recomanda:

• analize de sânge;
• electrocardiogramă;
• ecografie cardiacă;
• ajustarea anumitor medicamente;
• întreruperea temporară a unor anticoagulante, dacă este necesar.

Este important să informați echipa medicală dacă aveți:

• alergie la substanța de contrast;
• insuficiență renală;
• diabet zaharat;
• tratament anticoagulant.

Ce riscuri are coronarografia?

Coronarografia este o procedură foarte sigură, efectuată zilnic în întreaga lume.

Complicațiile severe sunt rare.

Posibile riscuri includ:

• sângerare la locul puncției;
• hematom;
• reacții alergice la contrast;
• afectare renală temporară;
• tulburări de ritm;
• infarct sau accident vascular cerebral (extrem de rare).

La pacienții fără afecțiuni severe asociate, riscul complicațiilor majore este foarte mic.

Ce se întâmplă după coronarografie?

După procedură:

• pacientul este monitorizat câteva ore;
• se verifică locul de puncție;
• se recomandă hidratare pentru eliminarea contrastului.

În cazul accesului radial, mulți pacienți pot pleca acasă chiar în aceeași zi.

Ce se întâmplă dacă se descoperă o stenoză?

Dacă se identifică o îngustare semnificativă, medicul poate recomanda:

Tratament medicamentos

Pentru leziunile care nu necesită intervenție.

Angioplastie cu stent

Procedură prin care artera este deschisă și menținută permeabilă cu ajutorul unui stent.

Bypass aorto-coronarian

În anumite cazuri complexe, intervenția chirurgicală poate reprezenta cea mai bună soluție.

Întrebări frecvente despre coronarografie

Pot face infarct în timpul coronarografiei?

Riscul este extrem de mic. De fapt, coronarografia este adesea procedura care previne infarctul prin identificarea și tratarea stenozelor severe.

Pot mânca înainte?

Instrucțiunile diferă în funcție de situație și de spital. De obicei, se recomandă repaus alimentar câteva ore înainte.

Pot conduce după coronarografie?

În general, nu este recomandat să conduceți în aceeași zi.

Cât timp trebuie să stau internat?

Mulți pacienți sunt externați în aceeași zi sau a doua zi, în funcție de rezultat și de tratamentul efectuat.

Concluzie

Coronarografia este investigația care permite diagnosticarea precisă a bolii coronariene și poate salva viața prin identificarea rapidă a arterelor îngustate sau blocate. Procedura este minim invazivă, relativ rapidă și foarte sigură atunci când este efectuată de echipe experimentate.

Dacă aveți dureri în piept, lipsă de aer la efort sau ați fost diagnosticat cu boală coronariană, discutați cu medicul cardiolog despre necesitatea unei coronarografii. Un diagnostic corect și un tratament la timp pot preveni infarctul miocardic și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.